Euler Hermes și Allianz prezintă evoluția riscului de țară pentru anul 2020, pentru 102 țări

Danemarca prezintă cel mai mic nivel de risc și ocupă primul loc în clasament conform
Indicatorului de Risc Social al acestui an, în timp ce România se află pe poziția 55

Despre Indicatorul de Risc Social (IRS)

În fiecare trimestru, Euler Hermes evaluează evoluția riscului de țară. Pentru a avea o viziune mai precisă
și completă, liderul mondial în domeniul asigurărilor de credit a adăugat anul acesta riscuri de mediu,
societate și guvernanță (ESG) la analizele sale. Această decizie are sens în contextul de astăzi, deoarece
pandemia Covid-19 are un impact negativ major asupra economiilor din întreaga lume. Îngrijorările de
redresare cresc și sugerează o posibilă reapariție a riscului social în multe țări.
În acest context, Euler Hermes și Allianz a creat Indicatorul de Risc Social (IRS). Acest indicator identifică
ce țări sunt mai vulnerabile la riscurile sociale sistemice (incluzand nemulțumirea socialăși proteste antiguvernamentale), care pot schimba strategiile si elaborarea politicilor unei țări, precum pot influenta si
deciziile de afaceri si investitii.
IRS măsoară punctele forte și punctele slabe cat si perceptiile asupra mediului politic, institutional si social
clasificand țările pe o scară de la 0 (cel mai mare risc ) la 100 (cel mai mic risc ). Intrucat pandemia Covid-
19 a impins economia mondiala in cea mai adanca recesiune de la al doilea razboi mondial, am identifacat
care tari ar avea cel mai mare grad de risc de escaladare al nemultumirii sociale.

Clasamentul IRS 2020

Danemarca, Finlanda și Suedia sunt primele trei tări în clasmentul IRS 2020 și prezintă cele mai mici niveluri de risc social. Germania se află pe locul 5, iar Franța pe locul 9.

România se află la mijlocul clasamentului, pe poziția 55, scăzând cu patru locuri din 2015.

Nigeria, Venezuela și Angola sunt cele mai expuse riscului de tulburări sociale. Venezuela și Angola au cunoscut, de asemenea, unele dintre cele mai mari deteriorări din ultimii cinci ani.

Economiile avansate sunt, în general, mai puțin vulnerabile la tulburările sociale decât piețele emergente, cu Grecia (rangul 35) și Italia (30) pe locurile cele mai scăzute în rândul tuturor economiilor avansate.

Slovenia (rangul 15), Estonia (17) și Qatar (21) sunt piețe emergente cel mai bine clasate.

Dacă privim în funcție de regiuni pentru a analiza piețele emergente, economiile din Europa Emergentă sunt plasate cel mai bine cam în mijlocul clasamentului , în timp ce Africa și America Latină prezintă cel mai mare risc de tulburări sociale în viitorul apropiat.

Noi dimensiuni ale Riscului Social

Riscurile sociale și politice erau deja în creștere într-un număr de țări și regiuni cu ceva timp înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19. În anumite cazuri, acest lucru nu era surprinzător. În Venezuela, spre exemplu, gestionarea politică și economică defectuoasă pe termen lung degenerase în proteste antiguvernamentale de masă de ani de zile. Iran experimentase de asemenea proteste anti-regim. Iar în Argentina, o criză clasică pentru o țară emergentă (EM) a condus rapid la o accelerare dureroasă a dezechilibrelor macroeconomice, agravând deja dificilul context social. Cu toate acestea, valul puternic și de durată al demonstrațiilor anti-guvernamentale din Hong Kong, Liban și de-alungul Americii Latine (mai ales în Ecuador, Chile, Bolivia și Columbia) în a doua parte a lui 2019 a fost rapid și neașteptat. În special intensitatea tulburărilor din țări emergente cu un nivel ridicat al veniturilor precum Chile și Hong Kong a surprins piețele. Mai mult, protestele anti-guvernamentale par să fi crescut ca intensitate în țările avansate. În special mișcarea Vestelor Galbene orientată împotriva austerității fiscale în Franța și începută spre sfârșitul anului 2018 a atras multă atenție și a generat copii și în multe alte țări. Per ansamblu, aceasta demonstrează că nu doar nivelul general de dezvoltare economică a unei țări dar și distribuția veniturilor,
schimbarile în nivelul de protecție socială, cât și percepțiile subiective asupra guvernelor și instituțiilor locale joacă un rol în legatură cu riscul social.

Mare parte din mișcările de protest au continuat la începutul anului 2020 până la apariția pandemiei de Covid-19, ce au rezultat în special în măsuri stricte de izolare care în mare parte au pus capăt protestelor.
Dar, pe măsură ce a început etapa a doua a crizei Covid-19 – deschiderea graduală a economiilor naționale- există o probabilitate semnificativă ca protestele atât din țările emergente (EM) cât și în țările avansate (AE) să apară din nou. Mai mult, nemulțumirile și tulburările sociale ar putea să se agraveze și ar putea de asemenea să se răspândească spre alte țări care de altfel au fost caracterizate de un calm politic în ultimii ani, ca rezultat al impactului crizei Covid-19. Persoane care în prima fază a crizei au acordat guvernelor un vot de încredere (în instituirea carantinei totale sau partiale pentru a încetini curba infectărilor) ar putea acum deveni nesatisfăcuți de răspunsul autorităților sau de ritmul ieșirii din izolare pe măsură ce dificultățile economice cresc. O stare generală slabă a sistemului de sănătate, creșterea șomajului și a sărăciei, creșterea prețurilor (mai ales pentru produsele alimentare) ca și un răspuns guvernamental anemic în fața crizei datorat unor greșeli de administrare sau de lipsa resurselor fiscale ar putea să se adauge la riscurile sociale deja existente.

În cursul lunii Mai au avut deja loc proteste și demonstrații în diverse țări împotriva răspunsurilor date de guverne față de pandemie, aceste proteste atrăgând de asemenea opoziția celor care consideră măsurile de carantină ca fiind justificate. Pentru moment, aceste proteste par în mare parte să reprezinte „zgomot social” mai degrabă decât frământări sociale severe. Totuși, nu poate fi ignorată posibilitatea ca acest zgomot să se dezvolte în proteste mai serioase și mai de durată sau să apară în țări caracterizate de calm până acum.

În acest studiu vom identifica acele țări care sunt cele mai vulnerabile la mișcări sociale sistemice ca urmare a pandemiei de Covid-19 pentru următoarele aproximativ 18 luni.
Analiza se va concentra pe cele 102 țări selectate, incluzând toate țările avansate și cele mai mari țări emergente. Am calculat de asemenea Indicatorul de Risc Social înapoi până în anul 2015 pentru a analiza modificarea pentru ultimii cinci ani pe fiecare țară și identificat potențialul de creștere a nemulțumirilor sociale ce ar putea atrage proteste chiar și în țări mai dezvoltate.

Pentru detalii referitoare la metodologia Indicatorului de Risc Social, observați tabelul 1.

Gliseaza pentru a vedea mai mult

Tabelul 1: Indicatori și metodologia Indicatorului de Risc Social Allianz (IRS)

Folosim doisprezece indicatori pentru IRS, care sunt ușor disponibili pentru majoritatea țărilor:

  1. Tendința de creștere a PIB-ului în termeni reali pe cap de locuitor: comparăm creșterea medie anuală din ultimii trei ani cu creșterea medie anterioară acelei perioade începând din anul 2000. Această abordare reflectă faptul că potențialul de tulburări sociale poate crește și în pietele emergente cu venituri mari (cum ar fi Chile sau din grupul CCG al țărilor din Golf) și în pietele cu economii avansate în cazul în care nivelul de bunăstare economică (relativ ridicat) se deteriorează sau este perceput ca deteriorându-se.
  2. Gradul de participare a forței de muncă: cu cât ponderea forței de muncă este mai mare în randul populației apte de muncă, cu atât este mai mic potențialul de nemulțumire. Acest indicator este mai relevant decât rata șomajului, care se măsoară foarte diferit de la țară la țară.
  3. Inegalitate de venit măsurată de indicele GINI.
  4. Nivelul cheltuielilor publice pentru educație, sănătate și protecție socială, care reflectă importanța politicilor și rețelelor sociale într-o țară.
  5. Stabilitatea politică și absența / prezența violenței se reflectă împreună cu
  6. Eficiența guvernului și
  7. Percepția corupției care arată cât de eficient este perceput un guvern în îndeplinirea sarcinilor sale.
  8. Încrederea în guvern indică ponderea oamenilor care au încredere în guvernul lor național.
  9. Locurile de muncă vulnerabile sunt formate din lucrători pe cont propriu și din lucrători caznici care au mai puține șanse de a beneficia de asigurări sociale și de alte forme de protecție socială.
  10. Importurile de bunuri ca procent din PIB se reflectă împreună cu
  11. Deprecierea monedei - efect al inflației importate, în special pentru produsele alimentare, ceea ce este un declanșator tipic pentru nemulțumirea socială.
  12. Veniturile fiscale ca % din PIB surprind capacitatea unui guvern de a răspunde cu stimulent fiscal la criz

    Metodologie
    Pentru ca datele să fie comparabile pentru toti indicatorii, fiecare dintre ei a fost redimensionat de la 0 la 100, cu 0 reprezentând cel mai
    mare risc și 100 cel mai mic. Apoi indicatorul a fost calculat ca media sub-indicatorilor, si acestia variind între 0 și 100.

Economiile avansate: Riscul social sistemic rămâne scăzut

Toate piețele cu economii avansate sunt clasate printre cele mai bune 35 din cele 102 economii selectate în analiza noastră (a se vedea Figura 1 pentru scorurile și clasamentele generale). Danemarca conduce grupul cu un scor IRS de 82,5 din maxim 100, urmată de vecinii nordici, Finlanda și Suedia. Germania este pe locul cinci (cu un IRS de 76,5) și Franța a noua (74,2). Cea din urmă ar putea surprinde pe unii cititori în contextul mișcării Vestelor Galbene din perioada 2018-2019. Dar, în timp ce aceste proteste par a fi acoperite în analiza noastră de sub-indicatorul „Încredere în guvern”, pentru care Franța punctează doar 45,9, ele nu par să fi schimbat semnificativ direcția strategica sau deciziile de investiții ale companiilor pe teritoriul țarii. În general, riscul social sistemic continuă să fie scăzut în Franța, conform evaluării noastre, deoarece majoritatea subindicatorilor IRS au rămas robuști sau chiar s-au îmbunătățit în ultimii cinci ani.

La polul opus al grupului de piețe cu economii avansate, Grecia este plasată pe locul 35, prezentând astfel cea mai mare vulnerabilitate la tulburările sociale în rândul piețelor cu economii avansate. Cu toate acestea, scorul său IRS de 61,4 reflectă o îmbunătățire de +6,2 puncte față de acum cinci ani, când țara se afla încă în toiul crizei datoriei suverane, care a provocat o mare nemulțumire socială la acea vreme. În mod similar, IRS-ul Italiei, unde nemulțumirea publică a predominat de asemenea la apogeul crizei zonei euro, s-a îmbunătățit cu +2,0 puncte ajungâd la 63,9 în prezent, situând țara pe locul 30. În ambele țări, îmbunătățirea s-a datorat în parte creșterii mai pronuntate a PIB-ului real pe cap de locuitor din ultimii trei ani și condițiilor de muncă mai bune. Întrucât acești factori se vor deteriora în urma Covid-19, IRS pentru ambele state este posibil să scadă oarecum în anul următor, dar nu ar trebui să scadă sub nivelurile din 2015, deoarece stimulentele fiscale locale și ale Uniunii Europene ar trebui să diminueze efectele adverse asupra economiilor.

Statele Unite se află pe locul 23 cu un IRS de 66,4. Evaluarea noastră relevă unele puncte slabe ale participării forței de muncă (62% din populația activa), inegalitatea veniturilor, cheltuielile sociale publice și încrederea în guvern. Prin contrast, țara are rezultate bune în ceea ce privește stabilitatea politică, eficacitatea guvernului, percepția asupra corupției, creșterea PIB pe cap de locuitor și ponderea scăzută a importurilor de mărfuri în PIB (15%), ceea ce împreună cu o monedă puternică asigură un risc scăzut de inflație importată.

„Odată cu măsurile de izolare, mișcările sociale s-au diminuat, în ciuda faptului că am observat „zgomot social” în mai multe țări. Dar, în opinia noastră, epidemia Covid-19 a sporit inegalitatea socială. Impactul financiar este negativ pentru multe gospodării și întreprinderi din întreaga lume, ceea ce ar putea duce la un nou val de nemulțumire socială. Prin urmare, ne putem teme de o consolidare semnificativă a riscului social în multe țări în acest an.", analizează Ana Boata, Head of Macroeconomic Research Euler Hermes

Piețele emergente: disparitate regională a riscului social

După cum ne-am fi așteptat, piețele emergente sunt, în general, mai vulnerabile la tulburările sociale sistemice decât economiile avansate. Cu toate acestea, există unele țări din Europa de Est și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), unde riscul este comparativ mai scăzut față de media statelor cu economii avansate. În ceea ce privește pietele emergente, există o mare disparitate regională de risc social sistemic, așa cum este prezentat în detaliu mai jos.

Europa emergentă

Pe plan regional, riscul social este în general relativ scăzut în Europa emergentă. 12 din 18 țări din eșantionul nostru au un IRS peste 50, iar nouă dintre ele sunt chiar peste 60, plasându-le la niveluri similare cu multe piețe cu economii avansate. Aceste nouă țări sunt toate state membre UE (Slovenia, Estonia, Cehia, Croația, Slovacia, Polonia, Lituania, Letonia, Ungaria), ceea ce reflectă faptul că aderarea la UE necesită o îmbunătățire substanțială a cadrelor politice și instituționale. Cu toate acestea, evaluarea noastră indică și faptul că Ungaria și Polonia au cunoscut o ușoară creștere a riscului social în ultimii cinci ani. Acest lucru confirmă faptul că instituțiile democratice au fost cumva slăbite în aceste două țări în ultimul deceniu, existând de asemenea și proteste publice împotriva acestor evoluții. Totuși, deși sunt vizibile, aceste proteste nu sunt susținute de majoritatea populației și astfel, este puțin probabil să aibă un impact semnificativ pe termen mediu.

O țară UE, România, are un IRS usor sub 50, împreună cu Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Kazahstan și Rusia. Țara cea mai vulnerabilă la tulburările sociale din regiune este Turcia, cu un IRS de doar 38,8 și pozitia 87 în 2020, prezentând o deteriorare accentuată cu -5,2 puncte din 2015 și indicând acum o distanță clară de restul regiunii. Factorii cei mai slabi care contribuie la IRS-ul Turciei sunt deprecierea valutară continuă, care crește costurile bunurilor de consum importate, o participare scăzută a forței de muncă (53% din populația activă), instabilitatea politică și inegalitatea veniturilor.

Revenind la România, poziționarea în a doua parte a clasamentului - chiar dacă la începutul secțiunii - nu este măgulitoare. Într-adevar, dacă am fi privit retrospectiv, la momentul 2015 ar fi prins ultima poziție – locul 51 al primei secțiuni – loc ocupat acum de Ucraina.

Desigur, ultima observație ridică anumite semne de întrebare având în vedere conflictul armat de uzură în care a fost angrenată țara vecină cu Rusia și care este încă destul de departe de a se fi încheiat.

De asemenea, vecinătatea în clasament doar cu țări din afara Uniunii, fie din Europa fie din Asia poate fi discutabilă.

Cu toate acestea, la o analiză mai atentă remarcăm aria largă a factorilor incluși în calcularea indicatorilor și mai ales tendința de deteriorare a multora dintre aceștia (cu notabila excepție a creșterii PIB/cap de locuitor față de o serie de descreșteri la nivelul indicatorilor macroeconomici).

Protestele de stradă frecvente din anii 2017-2018 culminând cu momentul 10 august cât și motivele din spatele lor dar și relativa instabilitate politică din ultimii ani au contribuit și aceștia la atribuirea unor calificative defavorabile pentru factorii cu tentă mai mult politică și socială din mijlocul tabelului 1.

În contextul pandemiei Covid-19, clasamentul poate totuși suferi schimbări abrupte dacă nemulțumirile sociale se vor manifesta cu intensități foarte diferite între țări sau dacă vor apărea noi evenimente cu impact major. Felul în care va răspunde atât economia locală cât și societatea în ansamblul ei la noile încercări generate de actuala criză va influența semnificativ locul în clasament pentru anii care vor urma.

„În prezent, România se poziționează în a doua parte a clasamentului, pe poziția 55, înregistrând o scădere de patru locuri față de anul 2015.Privind retrospectiv la acel moment, România ar fi ocupat ultima poziție a clasamentului, respectiv locul 51 al primei secțiuni, loc ocupat acum de Ucraina. Protestele de stradă din 2017-2018, instabilitatea politică din ultimii ani și aria largă a factorilor incluși în calcularea indicatorilor, dar și tendința de deteriorare a acestora, au contribuit la atribuirea unor calificative defavorabile pentru factorii cu tentă politică și socială.
În contextual pandemiei actuale, clasamentul poate suferi schimbări majore. Totul depinde de felul în care va răspunde atât economia locală cât și societatea în ansamblul ei la noile încercări generate de actuala criză.”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

Asia emergentă

În regiunea Asia Emergentă, există șapte țări cu o populație relativ numeroasă din cele 14 din eșantionul nostru care au un IRS cu mult sub 50, ceea ce sugerează o vulnerabilitate semnificativă la tulburările sociale sistemice în viitor. Aceste șapte țări care au în comun condiții de angajare și de venituri în general defavorabile, precum și percepții slabe asupra instituțiilor publice sunt (de la cea cu nivelul cel mai redus până la cel mai ridicat de risc) Filipine, Vietnam, Bangladesh, India, Indonezia, Sri Lanka și Pakistan. De asemenea, ultimele două au înregistrat o deteriorare accentuată a IRS în ultimii cinci ani.

China și Thailanda au un punctaj ceva mai bun, dar IRS-urile lor de puțin sub 50 combinat cu cheltuieli relativ reduse pentru sănătate și dependența de turism în cazul Thailandei, sugerează o anumită vulnerabilitate la tulburările sociale în urma Covid-19.

Cei patru tigri asiatici (Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan), toate find țări cu venituri mari, au un IRS relativ bun, beneficiind de cadre instituționale destul de puternice și condiții de angajare favorabile.

Cu toate acestea, Hong Kong a avut o deteriorare a IRS-ului său cu -1,4 puncte ajungând la 53,6 în 2020, care reflectă aproape în totalitate scăderea sub-indicatorului „Încredere în guvern” - doar 27% dintre oameni au avut încredere în guvernul lor național în 2019, procent ce a scăzut de la 51% în anul precedent – reflectând astfel demonstrațiile anti-guvernamentale de durată de anul trecut din Hong Kong.
Tulburările sociale au reînceput deja, cu sute de persoane demonstrând pentru a-și exprima nemulțumirea față de planurile Chinei continentale de a aplica prevederile de securitate națională în Hong Kong fără a fi nevoie de aprobarea autorităților locale. O modificare legislativă similară a fost propusă în mai 2003, contextul epidemiei SARS de atunci neîmpiedicand 500.000 de oameni să iasă în stradă în semn de protest.

Orientul Mijlociu

Orientul Mijlociu însuși prezintă o disparitate considerabilă de risc social sistemic. Riscul social este foarte ridicat în Iran și Liban – scorurile foarte scazute de IRS pentru ambele tari fiind în conformitate cu protestele de masă de anul trecut – și ridicate în Iordania și Bahrain. În schimb, indicatorul nostru IRS indică un risc relativ mai scăzut de tulburări sociale sistemice în celelalte state membre CCG.

Africa

În Africa, aproape toate cele 17 țări selectate în eșantionul nostru au o notă slabă pentru IRS, Mauritius (rangul 52) fiind singura țară cu un scor usor peste 50.

America Latină

În America Latină, riscul social sistemic este de asemenea ridicat în întreaga regiune. Doar Uruguay, Costa Rica și Trinidad și Tobago din eșantionul nostru regional de 18 țări au un scor peste 50. Mai mult, riscul social a crescut în ultimii cinci ani în majoritatea țărilor. Deprecierea accentuată a monedei care crește prețul importurilor este o slăbiciune esențială în timpul crizelor pentru țările din regiune care au un regim de schimb flexibil. Venezuela are cel mai slab IRS (24,7, -8,1 puncte în ultimii cinci ani) din regiune și este penultima din 102 țări.

De asemenea, Mexic (IRS 32,9; locul 96) și Brazilia (IRS 36,5; locul 94) au scoruri foarte mici - cele mai importante puncte slabe sunt inegalitatea accentuată a veniturilor, deprecierea monedei, cheltuielile sociale publice scăzute sau ineficiente și o încredere în general scăzută în guvern și în capacitatea sa de ași indeplini sarcinile. Răspunsurile discutabile ale politicilor guvernamentale din aceste două țări la pandemia COVID-19, cu un număr tot mai mare de noi infecții vor intensifica nemulțumirea socială și tensiunile în viitorul apropiat.

În general, în ceea ce privește criza Covid-19, multe țări par să fi fost prost pregătite. Acest lucru combinat cu riscul social general sistemic din America Latină sugerează că ar trebui să ne așteptăm la mai multe proteste publice în regiune în următoarele 18 luni.

Figura 1 : Indicatorul de Risc Social pentru 102 de țări selectate

Surse: Statistici Naționale, FMI , Banca Mondială, ILO, OECD, IHS Markit, Wellcome Trust Global Monitor,
RAND Corporation, Allianz Research

Lista de urmărit pentru tensiuni sociale în 2020-2021

Analiza noastră sugerează că lista statelor cele mai vulnerabile la risc social sistemic în viitorul apropiat cuprinde acele țări care au deja un IRS sub 50 și în scădere în ultimii cinci ani. În figura 2, acestea se găsesc în colțul din stânga jos al graficului. Grupul este dominat de 11 țări din America Latină și mai include trei din Africa și cate două din Asia emergentă, Europa emergentă și Orientul Mijlociu. Colțul din dreapta jos al figurii 2 arată acele țări cu un IRS slab, dar fără deteriorare în ultimii ani. Acest grup este format din 13 țări africane, completate de șapte din Asia Emergentă, câte patru din America Latină și Europa Emergentă și una din Orientul Mijlociu. Țările din jumătatea superioară a figurii 2 prezintă un risc social sistemic în general mai scăzut. Cu toate acestea, țările la graniță ar trebui să fie și ele monitorizate îndeaproape, mai ales dacă IRS a scăzut în ultimii ani (de exemplu Hong Kong, Trinidad și Tobago, Costa Rica și Arabia Saudită).

Figura 2: Indicatorul de Risc Social versus schimbarea sa în ultimii 5 ani pentru 102 țări selectate – Economii avansate, Asia emergentă, Europa emergentă, Orientul Mijlociu, Africa, America Latină

Surse: Statistici naționale, FMI , Banca Mondială, ILO, OECD, IHS Markit, Wellcome Trust Global Monitor, RAND Corporation, Allianz Research

Figura 3: Lista de urmărire a tensiunilor sociale potențiale din 2020-2021

Surse: Statistici naționale, FMI, Banca Mondială, ILO, OECD, IHS Markit, Wellcome Trust Global Monitor,
RAND Corporation, Allianz Research
Oferta de pret