Euler Hermes prezintă Raportul Global de Insolvență pe 2019

 

Euler Hermes, liderul global în asigurarea de credit comercial şi recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor, prezință Raportul Global de Insolvență pentru anul 2019.
 
Indicele Global de Insolvență, care acoperă 43 de țări, însumând 83% din PIB-ul mondial, va prezenta în anul 2018 o creștere de + 10% față de aceeași perioadă a anului precedent, estimare susținută de cele mai recente date disponibile. Euler Hermes prevede că 20 de țări din totalul de 43 vor înregistra în 2018 mai multe insolvențe decât în 2017. Trei factori explică acest rezultat: în primul rând, un context macroeconomic mai slab pentru unele țări; în al doilea rând, punerea în aplicare a unor noi tipuri de proceduri de insolvență și curățarea registrelor comerțului prin procedurile oficiale de insolvență în alte câteva țări; și, în al treilea rând, dar mai semnificativ, utilizarea procedurilor de insolvență în China.
 
În opinia Euler Hermes, trendul ascendent al insolvențelor va continua în 2019 (+ 6% față de anul precedent). Se preconizează că cele mai multe economii, în special cele avansate, vor reveni la ritmul de creștere a PIB-ului care s-a dovedit a fi necesar pentru a stabiliza nivelul insolvențelor (+1,7% pentru Europa de Vest) și chiar vor depăși acest ritm. Cu alte cuvinte, creșterea economică va deveni treptat insuficientă pentru un număr mare de companii din mai multe țări în ceea ce privește costurile de producție, costurile (re)finanțării și provocările structurale. De facto, scăderea cererii mărește vulnerabilitatea companiilor cu costuri fixe ridicate și a firmelor cu probleme legate de stocurile mari sau cerințele în ceea ce privește capitalul de lucru. În același timp, sfârșitul perioadei în care finanțările se obțineau cu ușurință crește vulnerabilitatea sectoarelor care înregistrează datorii mari și, în general, a companiilor cu grad mare de îndatorare.
 
În acest context, Euler Hermes prognozează că 2 din 3 țări vor înregistra o creștere a numărului insolvențelor în rândul societăților comerciale în 2019 (față de 2 din 5 în 2018) și 1 din 2 țări va înregistra mai multe insolvențe în 2019 decât cele înregistrate în medie în perioada 2003-2007, înainte de criza financiară din 2008. Țările care au prezentat o activitate dinamică de înființare de companii noi în ultimii ani s-ar putea confrunta cu un volum suplimentar de insolvențe provenite din rândul companiilor tinere prea slabe pentru a supraviețui. 
 
În același timp, riscul înregistrării de insolvențe majore rămâne ridicat, cu un trend ascendent, după ce s-a concretizat deja printr-un număr semnificativ de insolvențe în 2018. Într-adevăr, primele trei trimestre ale anului 2018 au indicat alte 247 de insolvențe în rândul companiilor mari – cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Acesta este un număr relativ stabil de cazuri comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017 (9 insolvențe majore), dar reprezintă totuși o agravare în ceea ce privește cifra de afaceri cumulată (+14,5 miliarde de euro, atingând 105,8 miliarde de euro), care ar putea avea un efect serios de domino asupra furnizorilor de-a lungul lanțurilor de aprovizionare. În acest sens, în anul 2018 cele mai afectate sectoare au fost construcțiile (cu 41 de insolvențe majore în trimestrele 1-3), comerțul cu amănuntul (39) și industria agroalimentară (24), Europa de Vest (106), Asia (68) și Europa Centrală și de Est (42) fiind regiunile cele mai afectate.
 
România: creștere a insolvențelor cu +3% în 2019 Euler Hermes estimează o scădere a numărului de insolvențe în România cu -3% în 2018, în timp ce în 2019 se așteaptă o creștere a insolvențelor cu +3%. Reducerea numărului de insolvențe în 2018 vine în contextul unui an anterior, 2017 atipic în care frecvența insolvențelor creștea pentru prima dată după 3 ani de “recesiune”. Privind atent la evoluția insolvențelor pe sectoare, se poate spune că 2018 a fost mai prielnic activităților legate de agricultură (-21% vs ianuarie – noiembrie 2017) și comerț cu ridicata și cu amănuntul (-4%), dar mai potrivnic agenților economici din sectorul tranzacțiilor imobiliare (+43%), cât și a hotelurilor și restaurantelor (+13%).
 
Europa Centrală și de Est: tendințe divergente În contextul mai larg al regiunii Europei Centrale și de Est, numărul insolvențelor a înregistrat o semi-stagnare, dar evoluția fiecărei țări în cadrul regiunii a fost divergentă, astfel, România, Ungaria și Cehia au scăderi ale numărului de insolvențe, în timp ce Polonia și Turcia au raportat creșteri de +5%. 
 
Pentru 2018 indexul insolvențelor aferent regiunii Europei Centrale și de Est (din care face parte și România) este așteptat să se situeze la o valoare nominală de 258 (259 la 2017), în timp ce pentru 2019 Euler Hermes estimează o creștere de +4% până la valoarea de 268. Rusia, Turcia și Slovacia vor fi principalele țări care vor contribui la deteriorarea indexului, contrabalansarea venind dinspre Cehia și Ungaria unde se vor înregistra scăderi de aproximativ -10%.  Pentru România, creșterea de +3% ar reprezenta 264 de insolvențe noi, dar această estimare este direct influențată de evoluția indicatorilor macroeconomici, cât și de stabilitatea mediului fiscal.
 
Europa de Vest: regresul care a început în 2018 va continua în 2019 În Europa de Vest, tendința descendentă în domeniul insolvențelor înregistrate între 2014 și 2017 s-a încheiat în 2018, cu o revenire a indicelui regional de insolvență de +2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această revenire rezultă din mai mulți factori: (i) o creștere notabilă în Regatul Unit (+12% față de anul precedent), ceea ce confirmă faptul că incertitudinile legate de Brexit au contribuit la o frânare a dezvoltării afacerilor, în pofida menținerii valorilor PIB; (ii) o stabilizare în Franța, Spania și Belgia; și (iii) o creștere considerabilă în cele patru țări nordice (+10% în Suedia, +13% în Norvegia, +19% în Finlanda și +25% în Danemarca față de aceeași perioadă a anului precedent), care are la bază motive economice și fiscale, precum și situații excepționale (falimentul administrativ al companiilor inactive din Danemarca, o întârziere a datelor oficiale privind insolvența care a creat o bază de comparație scăzută în mod artificial în Finlanda). În același timp, restul țărilor din regiune au înregistrat scăderi mai mici în 2018, în special Țările de Jos (de la -23% la 6%), Portugalia (-12%), Irlanda (-10%) și Germania (-4%). În Germania, merită remarcate două aspecte: (i) unele sectoare s-au confruntat deja cu o revenire a numărului insolvențelor, în special sectorul construcțiilor (+2% de la începutul anului, cu 2.555 de cazuri în primele nouă luni ale anului 2018) și sectoarele orientate spre consumatori, precum petrecerea timpului liber (+2%), hoteluri și restaurante (+9%), și serviciile personale (+14%); și (ii) gravitatea medie a falimentelor a crescut cu +25% față de anul precedent, până la 1,5 milioane de euro, în ceea ce privește valoarea datoriilor către creditori începând din septembrie 2018, conform DeStatis. 
 
Regatul Unit ar putea înregistra o nouă creștere a insolvențelor corporatiste (+9%), însă va rămâne extrem de vulnerabil la un Hard Brexit, ceea ce ar putea conduce la o creștere de 20% a insolvențelor în 2019. Franța, Italia și Spania vor înregistra o inversare a trendului, cu o ușoară creștere (+2%). De facto, revenirea înregistrată în ceea ce privește insolvențele a fost deja vizibilă în Franța în cadrul datelor intermediare începând cu trimestrul 2 al anului 2018, în special în anumite sectoare, precum sectorul construcțiilor, unde marjele și întârzierile de plată s-au deteriorat la nivel național. În Italia, deteriorarea perspectivelor de creștere, cu scăderea continuă a PIB-ului de la + 1% în 2018 la +0,6% în 2019, precum și creșterea presiunii asupra băncilor și creditelor, se vor materializa treptat într-un număr mai mare de insolvențe. În Țările de Jos și Germania, insolvențele în afaceri vor incepe trendul descendent, înregistrând din nou 3.630 și, respectiv, 19.350 de cazuri în 2019, ambele țări fiind foarte afectate de reapariția tensiunilor în comerțul internațional, în special în industria automobilelor. De facto, Portugalia și Irlanda vor fi principalele excepții, insolvențele rămânând în scădere (-5% în ambele țări).
 
În acest context, Europa de Vest riscă să rămână un contributor important în lista globală a insolvențelor de top, așa cum a fost cazul în 2018, în special în sectorul comerțului cu amănuntul, cu 20 de insolvențe majore în primele trei trimestre ale anului 2018, și eșecuri importante, în special în țări precum Regatul Unit, Italia și Franța și în sectoare precum industria agroalimentară (12 cazuri), serviciile (11) și construcțiile (11).
 
Asia: un impuls constant din China Creșterea insolvențelor în China va continua să conducă la creșterea cifrelor regionale (și globale) legate de insolvență. În 2018 a continuat creșterea uriașă cu două cifre a insolvențelor în afaceri (estimată la +60%), conform datelor neoficiale disponibile, confirmând astfel creșterea oficială anunțată în 2017 (+74% atingând 6.257 de cazuri, potrivit Curții Supreme a Poporului din Republica Populară Chineză). În 2019, este așteptată o nouă creștere din două cifre a numărului insolvențelor (+20%). Aceasta va proveni atât din atenuarea constantă a creșterii economice, cât și din modificările economiei chineze, în special în ceea ce privește creșterea volumului creditelor, problemele legate de Inițiativa Belt and Road (noul Drum al Mătăsii) și comerțul internațional și, pe de altă parte, tendința tot mai mare de a utiliza procedurile de insolvență, în special de către autorități, pentru a curăța întreprinderile de stat de tip „zombi” (peste 20.000 de cazuri conform unor studii). În acest context, Asia va înregistra o creștere de +15% a indicelui regional de insolvență în 2019, după două creșteri mari în 2018 (+37%) și 2017 (+33%). 

America de Nord: stagnări în 2019 Insolvențele americane au atins un nou nivel minim în 2018, după nouă ani de scădere constantă, reflectând performanța robustă a economiei în ultimii ani și, în special, impactul pozitiv al stimulării fiscale masive a întreprinderilor în 2018. Totuși, această performanță nu a împiedicat Statele Unite ale Americii să înregistreze 5 din cele mai mari 10 insolvențe globale în ceea ce privește cifra de afaceri în primele trei trimestre ale anului 2018, cu mai multe sectoare care  se confruntă cu provocări uriașe și concurență din cauza digitalizării/inovării, în special sectorul comerțului cu amănuntul. Aceasta nu a împiedicat nici continuarea creșterii datoriei corporative – la o pondere ridicată a gradului de investiții corporative (35% din BBB în trimestrul 2 al anului 2018). În anul 2019, liniștirea economiei și înăsprirea treptată a condițiilor de creditare ar trebui să conducă la o stabilizare a numărului insolvențelor în afaceri, neluând în considerare nici numărul mare de companii noi înființate începând din 2012, care generează automat insolvențe în cadrul companiilor tinere, nici efectele dezastrelor naturale care au lovit țara în 2018. 
 
America Latină: numărul insolvențelor continuă să crească La nivel regional, numărul insolvențelor din America Latină va continua să crească în anul 2019 (+5%) pentru cel de-al optulea an consecutiv. Această creștere va rezulta din tendința crescătoare din Chile (+13% anticipată pentru 2019), tendință care înregistrează doar o scădere moderată din 2014, când noua lege privind insolvența a dus la o creștere masivă a numărului insolvențelor. Accelerarea graduală a economiei așteptată în 2019 ar trebui să contribuie la o inversare a tendinței în ceea ce privește insolvențele din Columbia (de la+ 25% la 10%) și să confirme evoluția pozitivă înregistrată în Brazilia (-6% în 2019), unde numărul insolvențelor a reușit cu greu să scadă în 2018 (-3%) de la valoarea maximă din ultimii 10 ani, atinsă în 2017.

 

Notă de precauţie cu privire la declaraţii anticipative

Afirmaţiile cuprinse aici pot include declaraţii cu privire la aşteptări viitoare şi altele anticipative care se bazează pe opiniile şi ipotezele actuale şi implică riscuri cunoscute şi necunoscute şi incertitudini care ar putea provoca rezultate reale, performanţă sau evenimente care să difere semnificativ de cele exprimate sau implicite în astfel de declaraţii. În plus faţă de declaraţiile care sunt anticipative pe motivul contextual, cuvintele "poate", "va", "ar trebui", "se aşteaptă", "planifică", "intenţionează", "anticipează", "crede", "estimează", "previzionează", "potenţial", sau "continuă" şi expresii similare, identifică declaraţii anticipative. Rezultatele reale, de performanţă sau evenimente ce ar putea diferi semnificativ de cele din astfel de declaraţii din cauza, fără limitare, (i) condiţiilor economice generale, inclusiv, în special, condiţiilor economice din activitatea de bază a Grupului Euler Hermes şi a pieţelor de bază,  (ii) performanţa pieţelor financiare, inclusiv a pieţelor emergente, şi inclusiv a volatilităţii pieţei, lichiditatea şi de evenimente de credit, (iii) frecvenţa şi severitatea evenimentelor de pierderi asigurate, inclusiv de la catastrofe naturale şi inclusiv dezvoltarea cheltuielilor de pierdere, (iv) nivelul de persistenţă, (v) dimensiunea creditelor neperformante, (vi) nivelurile ratei dobînzii, (vii) rata de schimb valutar, inclusiv cursul de schimb Euro / Dolar, (viii) schimbarea nivelului de concurenţă, (ix) modificări ale legilor şi reglementărilor, inclusiv de convergenţă economică şi monetară şi Uniunea Monetară Europeană, (x) schimbări în politicile băncilor centrale şi/sau ale guvernelor străine, (xi) impactul achiziţiilor, inclusiv aspecte legate de integrare, (xii) măsuri de reorganizare, şi (xiii), factori generali de concurenţă, în fiecare caz, la nivel local, regional, naţional şi/sau la nivel global. Mulţi dintre aceşti factori ar putea fi mult mai probabil să apară, sau mai pronunţaţi, ca urmare a activităţilor teroriste şi a consecinţelor acestora. Compania nu îşi asumă nicio obligaţie de a actualiza orice declaraţie de perspectivă.