Pentru Germania, cererea chineză ca „stâlp
al stabilității” se va dovedi din ce în ce mai importantă în lunile următoare, pe
masura ce partenerii comerciali cheie întăresc restricțiile Covid-19 pentru a
lupta cu al doilea val de virus. În Germania, PIB-ul a crescut cu + 8,2% )trimestru la
trimestru) în Q3, rata anuală revenind de la -11,3% la -4,3%. După anunțarea
unui blocaj de patru săptămâni în noiembrie pentru a salva Crăciunul, ne
așteptăm acum la o contracție de -3% (trimestru la trimestru) pentru Q4 2020
(-7% luna/luna în noiembrie - aproximativ 50% din șocul din aprilie), urmată de
o revenire relativ silențioasă de + 1% în primul trimestru al anului 2021,
deoarece restricțiile de distanțare socială vor rămâne ridicate până de Paște
anul viitor. Avântul venit dinspre China este un factor suplimentar care
a ajutat Germania să iasa mai repede si intr-o postura mai bunadin șocul
Covid-19 față de colegii săi europeni. La urma urmei, aproximativ jumătate din
exporturile UE-27 către China provin din Germania. Întrucât perspectivele de
export germane sunt vor fi afectate în contextul dublei scăderi a Zonei Euro în
Q4, cererea la export oarecum mai rezistenta din partea Chinei aduce o rază de lumină în tot acest scenariu.
De fapt, din primii 10 parteneri comerciali ai Germaniei, China se remarcă ca
fiind singura țară de la care ne
așteptăm sa se evite o înăsprire pronunțată a restricțiilor Covid-19. Per
ansamblu, PIB-ul german pare să se contracte cu -6,2% în 2020 față de -6%
preconizat anterior, urmat de o redresare mai silentioasa în 2021 de + 2,4%
față de + 3,5% anterior. În consecință, ne așteptăm ca economia germană să revină
la nivelurile PIB-ului dinainte de criză abia la sfârșitul anului 2022.
În
Franța, redresarea economică peste asteptari din Q3 (+ 18,2% trimestrial) ar
trebui să fie de scurtă durată, pe masura ce economia va aluneca într-o recesiune de doua ori mai adanca în Q4.
PIB-ul francez si-a revenit cu + 18,2% în Q3, determinat de puternice efecte de
baza post criza dar și de consumul robust din timpul verii. Cu toate acestea,
odată cu creșterea ratelor de infecție in septembrie, atât consumul cât și
încrederea consumatorilor s-au deteriorat. Eșecul măsurilor de izolare parțială,
menite sa reducarăspândirea explozivă a virusului, a dus la reinstaurarea
restrictiilor nationaledin noiembrie. Franța implementează o versiune mai
ușoară a carantinei din martie-aprilie, o treime din economie fiind pusă pe pauză
timp de cel puțin patru săptămâni. Ne așteptăm la o scadere mai puțin
semnificativa a activității economice (-16% comparativ cu nivelurile dinaintea
crizei) de această dată în comparație cu perioada anterioară de restrictii (-30%).
Cu toate acestea, având în vedere capacitatea saturata a spitalelor din
majoritatea orașelor, ne așteptăm ca starea de carantina la nivel nationalsă
fie prelungită în decembrie (cel puțin încă două săptămâni) și să fie ridicată
doar parțial (cu mentinerea starii de urgenta) în timpul sarbatorilor de
sfârșit de an. În general, ne așteptăm ca PIB-ul să scadă cu -7,1% (T4 2020
comparativ cu T4 2019), aducând contracția anuală în 2020 la -10% (de la -9,8%
preconizată anterior). Al doilea val al pandemiei își va pune amprenta asupra
economiei, provocând pierderi semnificative de activitate în sectoarele deja
slăbite (turism, industria hoteliera si de recreere, transport și comerț cu
amănuntul). Au fost restabilite măsuri importante de scutire fiscală. În
noiembrie, guvernul francez a anunțat un pachet suplimentar de sprijin de 20
miliarde EUR (1% din PIB) prin reluarea schemei
de ajutor partial de șomaj și a Fondului
de Solidaritate. Acesta constituie al patrulea amendament la legea financiară
din 2020 și va duce deficitul fiscal la -11,3% din PIB în 2020 (în creștere de
la -10,2%). În 2021, ne așteptăm ca măsurile sanitare stricte să rămână în
vigoare în ianuarie și februarie, înainte de a fi relaxate progresiv începând
cu luna martie. Astfel, preconizam o revenire moderată a activității:+ 3,4% în
primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeasi perioada din 2020. Se
așteaptă ca cererea internă să revină odată cu redeschiderea progresivă a
economiei în trimestrul II 2021 (+ 3,6% trimestru la trimestru). Sub impulsul
pachetului de stimuli de 100 miliarde EUR și al cresterii încrederii după
începerea campaniei de vaccinare, ne așteptăm la o redresare robustă în a doua
jumătate a anului 2021.
În Italia, lipsa unei politici fiscale puternice va afecta
probabil performanța creșterii la trecerea
dintre anii 2020/21. Datele preliminare privind PIB-ul în Q3 pentru Italia arată o
revenire puternică de + 16,1% de la un trimestru la altul, determinată de
consumul privat dar și de cererea externă sustinuta. Acest lucru se reflectă în
producția industrială robustă, care, datorită poziției tarii în lanțul economic
global, este acum aproape de nivelurile dinaintea crizei. Cu toate acestea, cazurile
de infectare au crescut de la mijlocul lunii octombrie. În timp ce dinamica
rămâne mai slabă decât în Franța sau Spania, unele măsuri restrictive au fost
reintroduse, cu orientate către baruri și restaurante (orele de deschidere
reduse), precum și catre activitățile de agrement și culturale (complet
închise). Dar există diferențe majore între regiuni, măsurile din zona de nord
fiind mai aproape de restrictiile ușoare din Germania. Aceasta înseamnă că
sectoarele de retail și industrial rămân pe deplin funcționale. Cu toate
acestea, o contracție a PIB-ului în Q4 este aproape sigură. În plus față de
efectul măsurilor de distantare, avantul industrial este posibil sa slabeasca si
sub influentareducerii stocurilor. Ne așteptăm ca activitatea economică să
scadă cu -3,0% de la un trimestru la altul în Q4, iar recuperarea să fie
stopata in primele luni ale anului 2021, deoarece vedem riscul unui deficit de
stimulenti fiscali, , în ciuda mai multor anunțuri in acest plan (guvernul
italian a aprobat pachet suplimentar de măsuri compensatorii în valoare de 5,4
miliarde EUR, care combină subvenții, amânări / anulări fiscale și prelungirea
schemei de muncă cu program redus până
în ianuarie 2021). Mai exact, mai multe măsuri de sprijin pentru gospodării și
întreprinderi ar putea să se încheie la sfârșitul anului. Mai mult, măsurile
din planul național de redresare (150 miliarde EUR conform proiectului
Ministerului Dezvoltării Economice) sunt în principal orientate catre lantul de
aprovizionare și au termene de livrare mai lungi, ceea ce va permite cu greu o
implementare rapidă. Toate acestea ne-au determinat sa revizuim previziunile de
creștere a PIB-ului. Chiar și cu o scădere de -3,0% de la un trimestru la altul
în Q4, ne așteptăm la o contractie a
PIB-ul real cu -9,0% în 2020 (-10,1% anterior). În același timp, avand in
vedere mostenirea nefasta a trimestrului IV, trebuie să ne ajustăm prognoza de
creștere a PIB si pentru 2021 la + 3,8% (anterior + 4,1%).
Spania rămâne alaturi de colegii săi
europeni în ceea ce privește răspunsul sanitar și fiscal. Creșterea PIB-ului
din Q3 a fost, de asemenea, peste asteptari, dar activitatea a fost încă cu
-9,1% sub nivelurile dinaintea crizei. De data aceasta, noile restrictii sau
altfel spus “confinamiento” ar trebui să fie, de asemenea, „ușoare” pentru
economia spaniolă (închiderea serviciilor neesențiale, dar continuarea activitatii
de construcții, a producției și a educației) și, prin urmare, mai puțin
dăunătoare: estimăm că șocul lunar ar putea fi la 40% din cel înregistrat în
aprilie, adică activitatea se va desfășura la aproape 86% din nivelul lunii
octombrie. Prin urmare, cu un blocaj de o săptămână în centrele economice ale
țării, PIB-ul s-ar putea contracta cu aproximativ -2% (trimestru la trimestru) în
Q4. Cu toate acestea, este probabil ca guvernul să anunțe in plus în
următoarele zile sau săptămâni, o carantina de o luna la nivel national, având
în vedere că numarul de cazuri noi a continuat să atingă noi recorduri în
ultima săptămână. Acest lucru ne conduce la revizuirea prognozei noastre
anterioare privind PIB-ul pentru Q4, de la -1,3% la -5,5% (trimestru la trimestru). În luna
Decembrie se va observa o redresare dar în Q1 2021 masurile vor rămâne mai
stricte decât după primul “confinamiento” , ceea ce va duce la o creștere slabă
de + 1% comparativ cu Q1 2020. . Statutul de întârziat al Spaniei în Zona Euro
ar trebui confirmat: după o contracție de - 12,1% în 2020, ne așteptăm la o
recuperare de doar + 4% în 2021 din cauza șomajului ridicat, a activității
turistice încă foarte reduse și a incertitudinii în jurul adoptării și
implementării stimulului de 72 miliarde EUR. Activitatea economică reală la
sfarsitul anului 2021 ar rămâne cu - 8% sub nivelurile dinaintea crizei..
În Marea Britanie, Brexit-ul va acționa
probabil ca un obstacol în recuperarea post-lockdown. Costul celui de-al doilea
val de restrictii este așteptat să crească până la o treime din cel anterior. Cheltuielile
sociale, afectate în primul rând de măsurile de distantare, reprezintă 48% din
PIB. Prin urmare, contabilizând două treimi din impactul carantinei anterioare
din aprilie și o redresare limitată în restul economiei, prognozăm evolutia PIB-ului
astfel:aproximativ -9% (luna la luna) în noiembrie urmata de o revenire usoara
în decembrie ( + 2% luna la luna) dacă va fi posibilă o redeschidere temporara în
preajma Crăciunului. În general, ne așteptăm ca PIB-ul în Q4 să scadă între –5%
și –6% (trimestru la trimestru). Au fost reactivate măsuri de sustinere fiscală
similare cu cele din martie (schemă de ajutor de somaj temporar, amânări de
rambursare a impozitelor și ratelor la creditele ipotecare, scheme cu garantie
de stat), care ar trebui să adauge în jur de 1,5-2puncte procentuale din PIB la
datoria publică. Cu toate acestea, măsurile de scutire fiscală, împreună cu
achiziții suplimentare de relaxare cantitativă în valoare de 100 miliarde GBP
până la sfârșitul anului (echivalentul a 5% din PIB) vor juca un rol extrem de
stabilizator și vor ține sub control riscurile de solvabilitate. Scenariul
nostru de bază (un acord de ultimă oră cu UE) a câștigat teren in mod considerabil
în ultimele două săptămâni, în special pe măsură ce situația sanitară s-a
agravat în toată Europa. Pe fondul masurilor de restrictie generalizate (mai
ușoare) din Europa, o prelungire tehnică (scurtă) a perioadei de tranziție va
evita probabil blocajele la frontiera cauzate de implementarea formalitatilor
vamale la data ieșirii din UE. Prin urmare, este de asteptat ca Brexit să taie2,5puncte
procentuale din redresarea post-carantina din Q2 (la 4,5% trimestru la
trimestru). În ansamblu, ne așteptăm la o creștere a PIB-ului de + 2-2,5% în
2021, deoarece costul Brexitului nu ar fi pe deplin compensat de stimulentul
fiscal așteptat (în jur de 3% până la 4% din PIB, concentrat în principal pe
cheltuielile cu infrastructura și reducerea taxelor pe bunurile de consum
pentru a reduce povara prețurilor la import mai mari după Brexit).