Avertisment: utilizați un browser învechit,, vă rugăm să treceți la un browser mai modern, cum ar fi Chrome, Firefox sau Microsoft Edge.

Rezumat

  • Retragerea măsurilor de sprijin pentru companii pune bazele unei normalizări treptate a insolvențelor în afaceri. Este de așteptat ca indicele nostru global de insolvență1 să înregistreze o revenire  de + 15% în 2022, după doi ani consecutivi de declin (- 11% în 2020 și prognoză de -11% în 2021). 1 Intervenția masivă a statului a contribuit la prevenirea uneia din două insolvențe în Europa de Vest și una din trei în SUA, rezultând o scădere globală de -12% în 2020. Privind în viitor, ne așteptăm la o retragere ajustată a sprijinului pentru gestionarea presiunii asupra lichidității și solvabilității companiilor pe fondul poziției de politică în general permisive a autorităților monetare. Ca urmare, insolvențele globale ale afacerilor vor rămâne la un nivel scăzut în majoritatea țărilor până la sfârșitul anului 2021, normalizarea întârziind până în 2022. Cu toate acestea, chiar și în 2022, numărul insolvențelor ar rămâne sub nivelurile pre-Covid-19 în majoritatea țărilor (în medie cu -4%).
  • Mai multe țări europene și piețele emergente ar putea constata o revenire mult mai repede decât SUA și părți din Asia. În fața unei succesiuni de blocaje și a unui sprijin politic mai puțin generos, în Africa insolvențele vor depăși nivelurile pre-Covid-19 în 2021, în timp ce în Europa Centrală și de Est și America Latină acest lucru se va întâmpla în 2022. Europa de Vest va prezenta tendințe mixte: Spania și Italia vor vedea probabil o recuperare semnificativă a insolvențelor până în 2022 (5.110 și respectiv 10.500 insolvențe) datorită ponderii mai mari a sectoarelor sensibile la restricțiile Covid-19. În schimb, în Germania (16.300), Franța (37.000), Belgia (8.150) și Țările de Jos (2.400) va dura mai mult timp pentru a reveni la nivelurile dinaintea crizei din cauza pachetelor mari de sprijin și / sau a extinderii măsurilor de sprijin. SUA ramâne cu un număr redus de insolvențe probabil atât în ​​2021, cât și în 2022, datorită în principal combinației de sprijin masiv (în special programul de împrumut PPP în 2020 și planul de redresare în 2021-22) și cel mai rapid reboot economic în peste trei decenii. Asia va înregistra, de asemenea, mai puține insolvențe în 2022, comparativ cu 2019, grație ieșirii sale mai rapide din pandemie și redresării economice.
  • Cinci factori vor stabili tonul pentru calea de urmat. 1) Impulsul global al revenirii economice, care va fi decisiv pentru ritmul eliminării măsurilor de sprijin de stat și care, la rândul său, va afecta ritmul normalizării insolvenței în afaceri: majoritatea economiilor avansate ar trebui să vadă o creștere a PIB peste + 1,7% necesară stabilizării insolvențelor în 2021-20222. 2) Ritmul de retragere a sprijinului de stat, ce va influența și dinamica folosirii numerarului de companii deoarece 3) multe companii fragile vor fi în continuare cu un risc ridicat de neplată, în special „zombii” pre-Covid-19 ținuți pe linia de plutire de măsuri de urgență și companiile slăbite de îndatorarea suplimentară din criză. 4) Deteriorarea situației financiare a companiilor, care se adaugă problemelor de sustenabilitate a datoriilor și 5) recuperarea rapidă a creării de afaceri, deoarece creșterea numărului de întreprinderi va influența pozitiv baza pentru insolvențe potențiale, în special în sectoarele în care noile businessuri sunt strâns legate de satisfacerea nevoilor care decurg din pandemie (livrarea la domiciliu), dar cu viabilitate incertă.
Figura 1: Indicele global de insolvență Euler Hermes și indicii regionali, nivel de referință în 2019
Figure 1: Euler Hermes Global insolvency index and regional indices, yearly level, base 100 in 2019
Sursă: Euler Hermes, Allianz Research
Figure 2: Euler Hermes insolvency indices by region – contribution to the yearly change in Global Insolvency Index
Figure 2: Euler Hermes insolvency indices by region – contribution to the yearly change in Global Insolvency Index
Sursă: Euler Hermes, Allianz Research
În ciuda declanșării unei scăderi a PIB-ului și a schimburilor comerciale globale în 2020, șocul Covid-19 nu s-a tradus într-un val de insolvențe. De fapt, indicele nostru global de insolvență nu numai că s-a încheiat în 2020 cu o scădere de -12% de la un an la altul, dar declinul a rămas constant și amplu pe tot parcursul anului. Treizeci și cinci din cele 44 de țări din eșantionul nostru (80%) au înregistrat o scădere pentru întregul an, aceasta atingând două cifre în trei din patru cazuri (a se vedea apendicele statistic). Excepțiile au fost în principal economiile emergente din Europa Centrală și de Est (+ 4% în Bulgaria, + 13% în Turcia și + 32% în Polonia), America Latină (+ 2% în Columbia și + 11% în Chile) și China ( + 1% până la 11.826 de cazuri), în care insolvențele au revenit rapid la nivelurile pre-Covid-19 în a două jumătate a anului 2020 după o creștere notabilă, dar temporară în T2 (+ 21%). Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în India (-62% până la 735 de cazuri, în special datorită duratei specifice a suspendării instanțelor) și în Europa de Vest în general (-18% pentru indicele regional care a fost la cel mai mic nivel din 2007, cu o scădere peste -30% observată în Austria, Franța, Italia și Belgia, a se vedea Figura 4).
Figura 3: Indicele de insolvență global (stânga) și regional (dreapta) - modificări trimestriale  în%
Figure 3: Global (left) and regional (right) insolvency index – quarterly changes, y/y in %
Sursă: Euler Hermes, Allianz Research
Figura 4: Creșterea PIB-ului și insolvențele din 2020 în Europa de Vest
Figure 4: 2020 GDP growth and insolvencies in Western Europe
Sursă: Surse Naționale, Euler Hermes, Allianz Research

Ce explică nivelul prelungit de insolvență? În primul rând, implementarea rapidă a mai multor măsuri de sprijin pentru companii (a se vedea caseta). Pachetele de urgență au ajutat companiile să facă față impactului fără precedent al blocărilor prin prevenirea unei crize de lichiditate, în special printre sectoarele cele mai grav afectate de restricții. De facto, FMI estimează3 că primele pachete de sprijin public au asigurat 60% din necesitățile crescute de lichiditate ale firmelor și au atenuat creșterea firmelor nelichide - cu rezultate mai bune pentru economiile avansate în comparație cu Europa emergentă. În al doilea rând, reînnoirea acestora spre sfârșitul anului 2020 și apoi prima jumătate a anului 2021, deși într-o măsură mai mică, a fost, de asemenea, crucială pentru scoate companiile din marginea prăpastiei și pentru a menține insolvențele sub control. În al treilea rând, recuperarea puternică a economiei globale a oferit mecanic un sprijin substantial firmelor, în special într-un context de politică monetară general acomodativă, care a contribuit la atenuarea riscului de insolvență indus de o revenire prea rapidă a activității4.

Privind sensibilitatea istorică a insolvențelor la tendințele macroeconomice5, estimăm că șocul economic global ar fi putut duce la o creștere de + 40% a insolvențelor la nivel mondial în 2020. Dar, din moment ce 2020 s-a încheiat cu o scădere a insolvențelor cu -12%, înseamnă că intervențiile masive ale statului și extinderea ulterioară a politicilor de tipul „orice e nevoie” au împiedicat mai mult de 35% din insolvențe la nivel global, cel puțin temporar. Acest număr de insolvențe „scutite” este ușor mai mic în SUA (32%, adică 10.400 de cazuri) și Germania (33%, adică 7.800 de cazuri), două țări care au început 2020 cu un număr redus de cazuri și au încheiat anul cu un număr „limitat”. În medie, estimăm că insolvențele „scutite” reprezintă unul din două cazuri în Europa de Vest, dar o proporție (mult) mai mare în țările care au implementat intervenții de stat masive, în special Franța (56% adică 41.000 de cazuri) și Marea Britanie (55%) adică 18.900 de cazuri, (vezi Figura 5).

Figura 5: Modificări ale insolvenței în 2020
Figure 5: 2020 changes in insolvencies, ex post simulation vs observed figures, and ‘spared’ insolvencies, selected countries
Sursă: Euler Hermes, Allianz Research

Casetă: intervențiile statului au contribuit la oprirea unui val de insolvențe

Au existat două tipuri de intervenții de stat în joc în perioada 2020-2021: 1) modificări temporare ale regimurilor de insolvență și 2) o gamă largă de instrumente fiscale temporare.

Ajustările de urgență ale normelor privind falimentul puse în aplicare în faza inițială a crizei au fost esențiale pentru a oferi mai mult timp și o flexibilitate mai mare companiilor înainte de a recurge la depunerea falimentului. Țările au activat diferite pârghii, inclusiv:

(i) suspendarea obligației debitorului de a depune faliment (în anumite condiții);

(ii) prelungirea termenelor de depunere a falimentului;

(iii) un moratoriu pentru a preveni acțiunile creditorilor împotriva unei companii;

(iv) relaxarea anumitor criterii pentru inițierea unui faliment și a cererilor de lichidare (cum ar fi limita pragului datoriei neplătite).

Țările care au făcut modificări mai mari la reglementările de insolvență au înregistrat cel mai adesea scăderi accentuate ale insolvenței în 2020, inclusiv Franța, Italia, Belgia, Australia și, de la sfârșitul anului 2020, Țările de Jos. În schimb, țările cu modificări mai mici sau inexistente ale regimurilor lor de insolvență au înregistrat adesea o scădere limitată a insolvenței (adică SUA, Japonia, Irlanda și țările nordice).

Cu toate acestea, extinderea modificărilor temporare nu a împiedicat întotdeauna o revenire a cazurilor de insolvență (de exemplu, în Spania), iar încheierea lor nu a dat întotdeauna startul unei recuperări în caz de insolvență (Franța, Elveția). Gama inegală, durata și eficacitatea intervențiilor fiscale existente în același timp explică diversitatea. Șase tipuri cheie de măsuri pentru companii au fost esențiale pentru susținerea lichidității și / sau a profitabilității:

(i) amânări de impozite și reduceri de impozite directe / indirecte;

(ii) împrumuturi și garanții de stat;

(iii) moratorii ale datoriei;

(iv) scheme de muncă pe termen scurt (în special în Europa de Vest);

(v) transferuri de numerar;

(vi) injecții de capital, cu unele cazuri specifice de recapitalizare pe scară largă (de exemplu, în sectorul transportului aerian).

Aceste instrumente fiscale discreționare au fost masive și diverse6, dar disponibile inegal în toate țările și adesea cu modalități de distribuție inegale între sectoare și / sau tipuri de companii.

 

 

Până în prezent, în 2021, nu există încă semne de inversare a tendințelor (a se vedea figurile 3 și 5). Indicele nostru global a atins un nou nivel scăzut în prima jumătate a anului 2021 după două trimestre suplimentare în sens negativ (-19% în primul trimestru și, respectiv, -3% în trimestrul doi, respectiv -12% pentru prima jumătate a anului). Acest rezultat deriva din două tendințe regionale opuse: pe de o parte, America de Nord și Asia înregistrând ambele insolvențe mai mici și, pe de altă parte, regiunile care prezintă o recuperare în trimestrul doi în comparație anuală, care este parțial materializarea efectului de bază creat de impactul măsurilor de blocare asupra instanțelor comerciale în aceeași perioadă a anului 2020. Primele cifre disponibile pentru iulie și august indică faptul că tendința nivelurilor scăzute de insolvență persistă. Acest lucru a menținut numărul actual de insolvențe sub cifrele anului 2020 în majoritatea țărilor din toate regiunile, cu excepția Africii, unde atât Marocul, cât și Africa de Sud se confruntă deja cu o revenire semnificativă a insolvențelor, precum și în Hong Kong și India în Asia, Polonia7 și România în Europa de Est și Columbia în America Latină. Imaginea Europei de Vest este, de asemenea, mixtă, cu trei clustere începând cu septembrie 2021:

(i) Majoritatea țărilor cu insolvențe încă mai mici decât în ​​2020 și în 2019, inclusiv Marea Britanie, în ciuda demarării unei inversări semnificative a tendințelor.

(ii) Două țări se confruntă deja cu mai multe insolvențe decât în ​​2020, și anume Italia (+ 50% la sfârșitul lunii august) și într-o măsură mai mică Elveția (+ 1%).

(iii) Celelalte două țări rămase au revenit deja peste nivelul de insolvență din 2019: Luxemburg (cu + 5% începând din august) și mai semnificativ Spania (cu + 34%). Rețineți că aceasta din urmă este una dintre cele trei țări europene care au înregistrat cele mai mari scăderi ale insolvenței înainte de pandemie.8

 

Figura 5: Insolvențe comerciale - cifre disponibile pentru 2021 (țări selectate)
Figure 6: Business insolvencies – figures available for 2021 (selected countries)
Surse: National sources, Euler Hermes, Allianz Research
Tendința neuniformă din Europa ascunde, de asemenea, tendințele intra-anuale inegale pe sectoare (a se vedea Figura 6) - chiar dacă sectorul serviciilor9 rămâne cel mai mare contribuitor la numărul de insolvențe (73%), înaintea construcției (16%), a industriei ( 10%) și agricultură (1%). Privind cifrele din trimestrul doi din 2021, Spania și Italia și-au recuperat rapid nivelurile trimestriale de insolvență în majoritatea sectoarelor mari din cauza unei inversări a tendințelor pe scară largă, dar aceasta din urmă este mai omogenă în Italia decât în ​​Spania. Spania se confruntă cu o creștere vizibilă în materie de alimente și cazare, transport, depozitare și construcții. În același timp, insolvențele rămân în scădere în alimentație și cazare în Germania, Franța și Olanda, dar nu în Belgia, precum și în comerțul în Olanda, Franța și Belgia, deși s-au stabilizat în Germania. Dimpotrivă, insolvențele au crescut moderat în construcții în Belgia, Franța și Germania și s-au platit la un nivel scăzut în industria prelucrătoare în majoritatea țărilor, cu excepția Spaniei.
Figura 6: Insolvențe pe sectoare din Europa de Vest, pe trimestre, T1 2019
Figure 7: Insolvencies by sector in Western Europe, by quarter, base 100: Q1 2019, selected countries
Surse: surse naționale, Euler Hermes, Allianz Research
În circumstanțele actuale, ne așteptăm ca insolvențele comerciale să rămână la un nivel scăzut în majoritatea țărilor până la sfârșitul anului 2021, normalizarea întârziind până în 2022. Indicele nostru global de insolvență va înregistra o revenire de + 15% în 2022, după doi ani consecutivi de declin (- 6% în 2021 și -11% în 2020), însă insolvența întreprinderilor ar rămâne în continuare sub nivelurile pre-Covid-19 în majoritatea a țărilor (cu -4% în medie).

Piețele emergente văd deja o normalizare a insolvențelor comerciale pe fondul unor restricții reînnoite ca răspuns la noi valuri de infecții și la un sprijin politic mai puțin generos. Ne așteptăm ca cei din Africa să depășească în mare măsură nivelurile pre-Covid-19 imediat după 2021, iar cei din Europa Centrală / de Est și America Latină să facă acest lucru în 2022.

După un declin vizibil în 2020-2021 din cauza ieșirii mai rapide din pandemie și a redresării economice corespunzătoare, majoritatea țărilor asiatice vor înregistra insolvențe mai mari în 2022 (+ 18% pentru regiune). India, în special, va înregistra o creștere puternică (+ 69%) din cauza duratei specifice a suspendării instanțelor în perioada 2020-2021. Cu toate acestea, în timp ce majoritatea țărilor se vor întoarce la numărul și tendința „naturală” a insolvențelor legate de perspectivele demografice și economice ale afacerilor, regiunea va înregistra în continuare mai puține insolvențe în 2021 decât în ​​2019, cu excepția cazului în care o reapariție prelungită a virusului continuă să perturbe porturi, uzine și lanțuri de aprovizionare.

Europa, cu excepția Germaniei și Franței, va vedea o concretizare a insolvențelor în 2022. Regiunea va înregistra tendințe mixte, cu trei grupuri principale de țări:

(i) Cei care vor avea o recuperare semnificativă a insolvențelor până în 2022, în special în sud, datorită unei ponderi mai mari a sectoarelor sensibile la restricțiile Covid-19: Spania ar înregistra 5.110 și 5.740 de insolvențe în 2021 și, respectiv, 2022, comparativ cu 4.162 în 2019. În Italia, insolvențele ar ajunge la 10.500 de cazuri în 2021 și 12.000 de cazuri în 2022, comparativ cu 10.542 în 2019.

(ii) Cei care vor observa o revenire semnificativă a insolvențelor în 2022, dar care nu vor reveni încă la nivelurile pre-Covid-19: Elveția (5.600 de cazuri în 2022), Suedia (7.200), Portugalia (2.510), Luxemburg (1.450) și într-o măsură mai mică Danemarca (2.400) și Marea Britanie (20.540).

(iii) Cei cu o revenire întârziată la nivelurile anterioare crizei, datorită cel mai adesea pachetelor mari de sprijin și / sau extinderii măsurilor lor de sprijin: Germania (16.300 de cazuri anuale în 2022), Franța (37.000), Belgia (8.150) și Olanda (2.400).

Figura 7: Insolvențe comerciale în SUA, pe tipuri de proceduri, numărul de cazuri
Figure 8: Business insolvencies in the US, by types of proceeding, number of cases
Surse: US courts, Euler Hermes, Allianz Research
În acest context, excepția esențială ar fi SUA, cu un număr scăzut prelungit de insolvențe probabil atât în ​​2021 (16.800 de cazuri), cât și în 2022 (17.600). Acesta este rezultatul sprijinului masiv din partea statului și al revenirii economice puternice. Într-adevăr, este posibil ca cele trei runde ale Programului de protecție a salariilor10 (PPC) să aibă un efect persistent. Acestea au furnizat aproximativ 35% din salariul anual pentru toate întreprinderile mici în 2020, menținând multe dintre acestea în afara insolvenței până în acest an, după cum se vede prin numărul de cereri pe Capitolul 7, procedura de lichidare cea mai des utilizată de IMM-uri (a se vedea Figura 7 ). Companiile americane ar trebui să beneficieze în continuare de o economie puternică prin sprijinul din cheltuielile consumatorilor (și cu 2,4 miliarde USD în exces de economii rămase) după cea mai puternică redresare din ultimele trei decenii, probabil în 2021. Cu toate acestea, mai mulți factori ar putea pune capăt trendului descendent în insolvențe, în special (i) înăsprirea preconizată a politicii monetare, cu reducerea achizițiilor de trezorerie și titluri garantate ipotecar de către Rezerva Federală, care vor încetini fluxul de credit disponibil în sistemul financiar și (ii) suma ridicată a datoriei în toate sectoarele.

Ne așteptăm ca retragerea măsurilor de sprijin legate de pandemie să înceapă o revenire la nivelul normal al insolvenței, dar traiectoria va fi atât asimetrică - datorită redresării economice cu mai multe viteze11 -, cât și treptată - datorită etapelor delicate, dar pragmatice.

 

 

Figura 8: Situația T3 2021 a măsurilor cheie de sprijin pentru companii, pe regiuni, în număr de țări (*)
Figure 9: Q3 2021 status of key support measures to companies, by region, in number of countries (*)
Surse: Euler Hermes, Allianz Research
Figura 9: Eliminarea treptată a măsurilor de sprijin, cronologia trimestrului 3 2021
Figure 10: Phasing- out of support measures, timeline of Q3 2021
Surse: Euler Hermes, Allianz Research

În practică, procesul de eliminare treptată a început deja (a se vedea figurile 8 și 9), în special în țările în care o situație sanitară îmbunătățită a permis o recuperare mai rapidă (de exemplu, în Asia și America de Nord). De asemenea, este vizibil în țările în care autoritățile au decis să nu extindă în continuare unele măsuri (adică moratoriul insolvenței în Franța) sau să treacă la măsuri mai specifice, de exemplu prin excluderea sectoarelor care nu sunt sensibile la restricțiile Covid-19 sau la anumite companii, -viabile, pentru unele (sau toate) din măsurile de sprijin reînnoite. Cu toate acestea, expirarea măsurilor de sprijin rămâne incertă, deoarece modalitățile exacte de încheiere a acestora nu au fost întotdeauna definite și din moment ce vin uneori cu măsuri noi pentru a aborda situații specifice pentru a ține firmele departe de marginea prăpastiei. Acest lucru se întâmplă în special în țările cu mai multă disponibilitate și / sau spațiu pentru manevre fiscale pentru a urmări alte măsuri specifice de sprijin sau mari politici „orice ar fi nevoie”, cum ar fi Germania și Franța. Începând cu al treilea trimestru al anului 2021, Europa este acum regiunea unică în care tipurile cheie de sprijin acordate companiilor rămân în joc în majoritatea țărilor, în special schemele de acces / șomaj parțial, garanții publice, amânări fiscale și transferuri de numerar.

Continuarea gestionării presiunii asupra lichidității și solvabilității companiilor va fi esențială pentru a evita o blocare bruscă a sistemului de insolvență care ar putea proveni din două direcții. În primul rând numărul mare de companii care încă riscă să intre in incapacitate de plată. Acest lucru contează deoarece rambursarea unor împrumuturi de stat a început în 2021, iar deteriorarea financiară a companiilor se adaugă la problemele de sustenabilitate a datoriilor. Acest lucru este dovedit și de situația generală a IMM-urilor din Europa12 cercetările noastre arată că 7% dintre IMM-urile din Germania, 13% în Franța și 15% în Marea Britanie sunt încă expuse riscului de insolvență în următorii patru ani.

 

Figura 10: Raportul datoriei corporațiilor nefinanciare (NFC), în% din PIB, țări selectate
Figure 12: Non-financial corporations (NFC) debt ratio, in % of GDP, selected countries
Surse: Banque de France, Euler Hermes, Allianz Research

A doua problemă este riscul de insolvență asociat atât cu tendința ascendentă pre-Covid, cât și cu recuperarea rapidă a dezvoltării de noi de afaceri. Numărul din ce în ce mai mare de întreprinderi crește în mod mecanic baza pentru insolvențe potențiale, în special în sectoarele în care crearea de afaceri este strâns legată de satisfacerea noilor nevoi care decurg din pandemie (livrarea la domiciliu, de exemplu), dar cu o viabilitate incertă.

În același timp, tabloul global va fi, de asemenea, determinat de doi factori implicați în reducerea numărului de insolvențe: În primul rând, impulsul macroeconomic, deoarece se așteaptă ca majoritatea țărilor să mențină un ritm puternic de redresare în 2022. Majoritatea țărilor, în special economiile avansate urmează să înregistreze o creștere a PIB care a fost suficientă pentru a observa o scădere a insolvențelor. De exemplu, în Europa, PIB-ul va crește cu mai mult de + 5% în 2021 și + 4% în 2022, în timp ce creșterea minimă pe termen lung necesară stabilizării insolvenței era de + 1,7% înainte de pandemie , cu elasticități ușor diferite în funcție de țară. Al doilea este o tendință pe termen lung care nu s-a oprit odată cu criza: numărul tot mai mare și utilizarea mai mare a procedurilor extrajudiciare (amiabile / preventive) în toate țările. Acestea nu sunt, prin natura lor, luate în considerare în statisticile oficiale privind insolvența, care se bazează masiv pe publicațiile instanței. În plus, extinderea cadrelor de restructurare, în special în Europa prin Directiva UE 2019/1023[1], nu este întotdeauna inclusă în statisticile oficiale, reducând numărul lichidărilor.

[1] Acoperind 44 de țări care reprezintă 86% din PIB-ul global, a se vedea anexa statistică

[2] Vezi raportul nostru Global economy: A cautious back to school.

[3] Vedeți IMF working paper: Corporate Liquidity and Solvency in Europe during COVID-19

[4] (Re) accelerarea pe termen scurt a activității se poate traduce printr-o creștere concomitentă a insolvențelor atunci când companiile se confruntă cu o revenire prea rapidă a activității pentru finanțarea cerințelor de fond de rulment (WCR). În Franța, dovezile din trecut indică 19 episoade specifice ale sectoarelor care postează o fază de recuperare rapidă de 6 luni, ceea ce se traduce printr-o creștere a insolvenței cu + 7% în medie.

[5] Modelele noastre de prognoză se bazează pe modificări ale indicatorilor macroeconomici precum PIB real, PIB nominal, șomaj sau rata șomajului în funcție de țări.

[6] A se vedea monitorizarea măsurilor politice ca răspuns la pandemia Covid-19 efectuate de Comitetul european pentru risc sistemic pentru țările europene (monitorizarea CERS) și de FMI pentru toate țările (rapoarte FMI) - acesta din urmă estimează sprijinul fiscal global din 2020 la 16,5 miliarde USD sau 15,9% din PIB-ul global atunci când se includ măsuri peste linia de cheltuieli suplimentare și venituri precum și măsurile liniare și datoriile contingente din garanții și operațiuni cvasifiscale.

[7] În Polonia, revenirea este explicată parțial de o modificare a legislației care a introdus o nouă procedură (o procedură simplificată de restructurare) ca răspuns la pandemia Covid-19.

[8] Primele trei cele mai mari scăderi ale insolvențelor din Europa de Vest înainte de criza Covid-19 se află în Spania (-51% în perioada 2013-2019), Portugalia (-59% în perioada 2012-2019) și Irlanda (-66% în perioada 2012-2019)

[9] Serviciile includ în special comerțul, transportul și depozitarea, mâncarea și cazarea, informațiile și comunicațiile, alte servicii comerciale și alte servicii pentru gospodării

[10] Coronavirus Aid, Relief and Economic Security Act aka CARES act (din 4 martie până în 16 martie 2020), Actul de îmbunătățire a asistenței medicale (din 24 martie până în 8 august 2020) și Legea consolidată a creditelor (din 12 decembrie 2020 până în 31 mai, 2021 după o prelungire de 2 luni semnată de președintele SUA Biden)

[11] Vezi ultimul nostrum scenario macroeconomic: Global economy: A cautious back-to-school

[12] Vezi raportul European SMEs: 7-15% at risk of insolvency in the next four years

 

STATISTICAL APPENDIX

Tabelul 1: Nivelul insolvențelor în afaceri

(*) Indicele de insolvență global (sau regional) Euler Hermes este suma ponderată a indicilor naționali, fiecare țară fiind ponderată de ponderea PIB-ului său în țările utilizate în eșantion (44 de țări reprezentând 86% din PIB-ul global în 2020). Indicii naționali se bazează pe surse naționale sau date interne ale Euler Hermes privind insolvența, utilizând o bază de 100 în anul 2000. Prognozele sunt revizuite în fiecare trimestru, cu acordul unităților de afaceri EH.

(**) PIB 2020 la cursurile de schimb curente

Surse: Surse naționale, Euler Hermes, Allianz Research (e: estimare; f: prognoză) - Datele sunt disponibile pe aplicația web MindYourReceivables

Tabelul 2: Creșterea insolvențelor în afaceri

(*) Indicele de insolvență global (sau regional) Euler Hermes este suma ponderată a indicilor naționali, fiecare țară fiind ponderată de ponderea PIB-ului său în țările utilizate în eșantion (44 de țări reprezentând 86% din PIB-ul global în 2020). Indicii naționali se bazează pe surse naționale sau date interne ale Euler Hermes privind insolvența, utilizând o bază de 100 în anul 2000. Prognozele sunt revizuite în fiecare trimestru, cu acordul unităților de afaceri EH.

(**) PIB 2020 cântărind la cursurile de schimb curente

Surse: Surse naționale, Euler Hermes, Allianz Research (e: estimare; f: prognoză) - Datele sunt disponibile pe aplicația web MindYourReceivables.

In cazul Romaniei, daca in perioada 2018-2020 eram obisnuiti cu scaderi anuale de peste 5%, pentru 2021 tendinta pare sa se fi inversat. Nivelul de +7.6% inregistrat pe primele opt luni confirma asteptarile anterioare de crestere emise chiar inainte de criza pandemica.

Totusi, mai multe nuantari merita facute. In primul rand, o crestere era normal a avea loc dupa ani de scaderi a numarului de insolvente.

Apoi, efortul de sustinere a economiei in pandemie a scazut gradual in intensitate in al doilea an pandemic si va continua sa se manifeste cel putin printr-o contractie la nivelul lichiditatii companiilor.

Nu in ultimul rand, accelerarea inflatiei sub presiunea cresterii preturilor la energie si a materiilor prime la nivel global va conduce inevitabil la interventii graduale asupra dobanzii de referinta din partea BNR pe masura ce estimarile pentru inflatie vor fi depasite in urmatoarele luni (deja peste 6%).

O crestere a costurilor de finantare deja observata la nivel local si regional va pune presiune asupra capacitatii de finantare a nevoilor companiilor.

Dintre sectoarele cu ponderea cea mai importanta in total dar si cu cresteri peste medie in 2021 se remarca sectorul comertului (cu ridicata si cu amanuntul), al constructiilor, al serviciilor administrative si suport si bineinteles domeniul Horeca.

Daca in cazul constructiilor si al comertului constrangerile au fost mai putin la nivelul cererii (cu exceptia anumitor segmente din off-line), cresterea numarului insolventelor tinand mai mult de fragilitatea intrinseca a companiilor aferente (de dimensiuni reduse, slab capitalizate si cu indatorare ridicata), sectorul serviciilor si mai ales Horeca au resimtit din plin efectul pandemiei.

Cu toate acestea, evolutia numarului de insolvente in acest an nu a inaintat intr-o singura directie, fiind mai volatila decat in anii precedenti. Asistam la o scadere a ritmului in ultimele luni dupa varfurile inregistrate in Aprilie-Mai (+54% la cinci luni), explicabile insa printr-un efect de baza foarte puternic incepand cu trimestrul II al anului trecut cand instantele au avut un program restrictionat iar masurile de suport (inclusiv la nivel legislativ) au inceput sa fie implementate.

Desi o normalizare a numarului de insolvente indica un nivel de +7-8% crestere per total an 2021, felul cum va fi gestionata criza energetica in urmatoarele sase luni si implicit „imblanzirea” puseului inflationist aferent va determina magnitudinea cresterii numarului de insolvente mai ales pentru 2022. Un nivel sub 10% crestere ar putea fi considerat usor optimist tinand cont de ritmurile in scadere din anii anteriori pandemiei si de turbulentele ce au urmat.